alodiâl  a|lo|di|âl  [TS]

  1. adi. stor. de tiere, libare, no sometude a concession feudâlal è il contadin libar, cu la sô tiere alodiâl ma ruvinât dai debits par colpe dal fisc e dai usurârs, che al tache a ribelâsi in maniere violente (Fabian Ros, La invenzion dal stât)