aleluie
/-ù-/
a|le|lu|ie
[CO, TS]
-
inter., s.f., s.m.
lit.
cjant o esclamazion di laude a Diu:
din din don, Aleluie! / Je Pasche, din don den! / Nestri Signôr l’ordene, / ducj cuancj orìnsi ben (Maria Gioitti del Monaco, Cjampanis di Sabide Sante)
Var. aleluia
-
inter.
esclamazion di sodisfazion, soredut dopo di vê spietât tant timp
-
s.f., s.m.
(fig.)
fin, part finâl, fase finâl:
[…] finît / al è il sachet e sin a la aleluie / ne dal ars nestri public sperìn nuie, / che al è fuars plui di nô sut e falît (Ermes di Colorêt, Sore il guviar dal nestri public)