agarûl  a|ga|rûl  [BF]

  1. s.m. cui che al va a fâ lis curis e a bevi lis aghis tune stazion termâlin grant scufe la Mariane, / Mont di Cuc cul so tabâr, / lis deitâts in muse dure, / i agarûi al fogolâr: / l'è un biel jessi aes aghis pudiis (Toni Broili, I trucs furlans. Ombre di lunari par l'an 1851)
  2. s.m. operari che al viôt di oparis idraulichisi canâi di rigazion a funzionavin come ducj chei altris agns e i agarûi a fasevin lis voris di lôr competence (Pieri Piçul, I Cosacs in Friûl); i tecnics dal acuidot e l'agarûl e il viceagarûl de Cumune (Meni Ucel, Aghe a Feletan)
  3. adi., s.m. (pop., scherç.) che, cui che al è di Dimponç
    Sin. dimponean , maritel , scarpetâr