acelerâ  a|ce|le|râ  [CO]

  1. v.tr. (ancje fig., ancje ass.) fâ lâ plui sveltil Shell al acelere un bocon di strade inlà e po al bloche a fer cul music dal camion a un metro de rie dai frutats (Dino Virgili, La strade come un destin); [l'assessôr Barnaba] al à di vê pensât di contribuî, tal so piçul, a acelerâ chest procès di omologazion (Riedo Pup, Il «ceppo» dal assessôr)
  2. v.intr. [BF] (ancje fig.) lâ plui svelt, cjapâ plui velocitât