abât
a|bât
[CO]
-
s.m.
religjôs che al à la responsabilitât e la direzion di une comunitât monastiche e des sôs proprietâts:
la bazie, cu lis memoriis vieris dai abâts, vie pai secui de storie di Mueç e di sant Carli imortalât tun cuadri da la abside, e fâs fede a chê nobiltât di lungje date (Nadia Pauluzzo, Gjiografie pierdude)
Cfr. badesse
, frari
-
s.m.
titul onorific dât a cierts religjôs, ancje no responsabii di une badie:
lis scuelis elementârs di Cividât e jerin za a chê ore in borc di Sant Pieri, intel antîc Colegjo dei Somascs, là che al ere stât rilevât e ordenât predi ancje il famôs abât Stelin (Giovanni Gortani, Trê Rafaei in jerbe)