a roie    [CO]

  1. loc.av., loc.adi.inv. soredut di un licuit, in grande bondance, cuntun flus fuarte cetancj no jerino muarts par chest. Fruts di vincj agns che ur coreve il sanc a roie, che a clamavin la mame, che a restavin sparniçâts sui crets cu la bocje vierte e i voi tirâts (Alan Brusini, Par stradis lungjis)
Components: